Dialog Social

Organizația Națiunilor Unite a adoptat, în 10 decembrie 1948, Declarația Universală a Drepturilor Omului, un document de referință ce definește un ideal comun pentru popoare și națiuni referitor la drepturile omului. Dreptul la muncă se înscrie în lista drepturilor fundamentale.

Statul român a adoptat și proclamat Declarația Universală a Drepturilor Omului. Constituția României garantează dreptul la muncă și, în subsidiar dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective.

Dialogul social reprezintă orice tip de negociere, consultare sau simplu schimb de informații între actorii implicați în asigurarea și respectarea dreptului la muncă:

• angajat;
• angajator;
• executiv.

Colaborarea voluntară reprezintă fundamentul dialogului social.
Asumarea principiilor dialogului social presupune că toți actorii implicați recunosc existența unor probleme comune și se angajează să identifice, împreună, prin informare reciprocă, consultare și negociere, cele mai bune soluții pentru rezolvarea aceastora.

În vederea apărării drepturilor și pentru promovarea intereselor profesionale, economice și sociale actorii implicați în asigurarea și respectarea dreptului la muncă se pot asocia în:

• organizații sindicale care se constituie pe baza dreptului de liberă asociere a angajaților în scopul apărării drepturilor individuale și colective ale acestora prevăzute în contractele colective și individuale de muncă, în acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu, în convențiile colective de muncă;

• organizații patronale care se constituie pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul apărării și promovării drepturilor și intereselor comune ale angajatorilor.

Legislativul și executivul, în exercitarea prerogativelor legale, inițiază și adoptă acte normative ce reglementează dialogul social și constituie organisme consultative la nivel național în scopul stabilirii unor politici publice pentru negocierea și încheierea acordurilor și contractelor colective de muncă, stabilirea salariilor minime garantate în plată.

În funcție de nivelul de reprezentativitate, nivel național, nivel de sector de negociere colectivă sau grup de unități sau nivel de unitate, organizațiile sindicatele și organizațiile patronatele, prin reprezentanții desemnați, reglementează, prin negociere, relațiile de muncă ori de serviciu dintre părți, stabilirea condițiilor de muncă, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun.

În cazul organizațiilor care au reprezentativitate la nivel național pot adresa autorităților publice competente, potrivit art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile specifice de interes.

Dialogul social poate fi:

- dialog social bipartit – inițiat la nivel de unitate sau la nivel de sector de activitate sau grup de unități în care sunt implicați doar angajații și angajatorii prin organizațiile sindicale și cele patronale;

- dialog social tripartit – inițiat în cadrul procedului de consultare în privința stabilirii salariului minim pe economie sau în cazul propunerilor privind elaborarea sau modificarea unor acte normative în care sunt implicate organizațiile sindicale, cele patronale și autoritățile publice.

Dialogul social permite organizațiilor sindicale și organizațiilor patronale să contribuie activ la conceperea politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă.

Prin dialog social se asigură:

• comunicarea între actorii implicați (sindicate, patronate, executiv);
• se agrează principii și acțiuni care să asigure bunăstarea tuturor;
• se facilitează munca decentă care să conducă la îmbunătăţirea satisfacţiei angajatorilor, productivităţii şi dezvoltă, de asemenea, noi practici locale bazate pe cunoaştere locală şi competenţă;
• reducerea conflictelor de muncă.

Într-o societate avansată dialogul social este necesar atât la nivel de unitate, cât și la nivel national și este imperios necesar ca acesta să aibă caracter permanent. Instituțional au fost create mecanisme de dialog social la nivelul autorităților publice.

Comisiile de dialog social – se constituie în cadrul ministerelor ce compun Guvernul României, în cadrul altor instituții sau autorități publice, precum și la nivelul județelor și al municipiului București. Sunt formate din reprezentanți ai autorității publice, ai sindicatelor și ai patronatelor.

Consiliul Economic și Social (CES) – instituție publică de interes national tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile. CES este organism consultativ al Parlamentului şi al Guvernului României și are ca scop orientarea iniţiativelor legislative şi semnalarea fenomenelor economice şi sociale ce impun măsuri legislative şi de acţiune. Consiliul Economic și Social asigură dialogul între reprezentanții societății civile (dialogul social civil).

Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social este organism consultativ la nivel national, prezidat de prim-ministrul României în a cărui componență sunt numiți președinții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel național, președinții organizațiilor patronale reprezentative la nivel național, reprezentanți ai Guvernului numiți într-o funcție de demnitate publică, președintele Consiliului Economic și Social.

Parlamentul European - dialogul social este o componentă esențială a modelului social European. Acesta le permite partenerilor sociali (reprezentanți ai angajatorilor și ai angajaților) să contribuie activ, inclusiv prin acorduri, la conceperea politicii sociale europene și de ocupare a forței de muncă.

Parlamentul consideră că dialogul social este un element esențial în tradițiile statelor membre. Pentru viziunea legislativului European asupra dialogului social poate fi consultată fișa descriptivă disponibilă aici.

Comisia Europeană – la nivelul Comisiei Europene sunt constituite comitete sectoriale de dialog social formate din maximum 66 de reprezentanți ai partenerilor sociali. Numărul reprezentanților angajaților este egal cu cel al angajatorilor. Secretariatul comitetelor sectoriale de dialog social este asigurat de către Comisie, iar președinții acestora sunt fie reprezentanții partenerilor sociali, fie un representant al Comisiei, desemnat la cererea partenerilor sociali. De asemenea, Comisia gestionează și o bază de date cu pozițiile publice ale partenerilor de dialog social. Mai multe informații privind politicile Comisiei în cee ace privește ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, inclusiv dialogul social se regăsesc aici.

Constituția României  

Codul Muncii, aprobat prin Legea nr.53/2003, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr.367/2022 privind dialogul social, cu modificările ulterioare

Legea nr.248/2013 privind privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată